Dupa ce doua zile la rand m-am incapatanat (stiind ca am foarte mult de umblat) sa ma incalt in pantofiorii mei noi cu toc inalt si mult admirati de lumea din jur, am decis ca este timpul sa pocnesc din degetele amortite si sa trec la adidasi.
O senzatie de nedescris… asa ca in seara asta am iesit in oras in…adidasi evident. Am fost la Sephora in adidasi…desi ar fi fost mai potrivit sa intru acolo “la snobi” in pantofi cu toc…mi-am luat un rimel in adidasi, am zambit in adidasi, m-am reindragostit in adidasi.
Ati fost vreodata la 9 seara in piata la Moghioros? Ei, am fost eu…majoritatea taranilor isi stransesera deja marfa…dar am fluturat din adidasi (a se citi gene) si l-am convins pe unul mai tinerel sa imi vanda patru rosii.
Am avut succes chiar si la soferul de pe 105. A oprit fix in fata mea si cu un zambet larg mi-a deschis usa din fata. S-a holbat prin oglinda la mine, a si deviat de la traseu la un moment dat…si stiti de ce? Pentru ca radiam de fericire…
Am ajuns acasa cu fata aia tampita de la smiley-ul de pe messenger (adica asta ), fericita ca sunt inca incaltata cu Wranglerii mei. Si culmea, am mancat incaltata, mi-am facut tema la radio incaltata si scriu postul asta incaltata.

In concluzie: adidasul va fi intotdeauna deasupra pantofului!