Stateam azi in fata unei cafele la bar si cugetam.
Nu stiu la altii cum e, dar in Televiziunea Romana toata lumea se plange. De la chelnerita de la bar, la femeia de la automatul de cafea, la femeile de serviciu, la portari, machieuze, operatori, redactori, producatori, directori, sefi, monteuri, regizori etc etc.
Azi dimineata se asezase la masa de langa un moderator de la o emisiune matinala. Si se plangea ca nu mai poate de atata munca, ca banii sunt putini, ca nu merita, ca isi mananca nervii etc.
In dreapta mea se vorbea despre cum a murit nu stiu cine recent din cauza televiziunii.
In birou… aceleasi discutii interminabile despre cum te imbolnavesti din cauza programului, cum se moare pe capete, despre ce animale bantuie prin televiziune etc.
Ok, de acord. Nici eu nu ma simt prea bine cand nu am timp efectiv sa mananc, ma plang si eu de picioare uneori (ok, in fiecare zi), nici mie nu imi convine ca e totul atat de dezorganizat, dar nu m-as vedea facand altceva. Si ideea, dupa cum remarc, imi este impartasita de toata institutia. Toti se plang, nimeni nu pleaca.
Nimeni nu are timp, dar barul e vesnic plin. Nimeni nu are bani, dar se beau tone de cafele pe zi…si se mai lasa si bacsis uneori.
Pana la urma de ce ne plangem daca nu facem nimic in privinta asta. Nu iti convine ceva? Pleaca. E simplu! E foarte probabil ca la orice alt job sa iei mai multi bani decat in TVR. Deci?
Nu pleci pentru ca iti place ce faci? Atunci taci si-nghite!