„Nu suntem intelectuali, suntem jurnalisti”(3)

Acest post este pentru grupa 9, de la FJSC. Sunt notitele pe care mi le-am luat in timp ce am invatat din cursuri si din „Sociologia mass-media” a domnului M. Petcu. Lipseste scoala de la Frankfurt de care voi face rost abia maine. „C” inseamna comunicare.

Comunicarea:
= proces simplu: transmitere, act, stimul, raspuns, interpretare
= proces simetric: intelegere, schimb, impartasire, relatie, interactiune, comportament social

– cea mai elaborate perspective asupra C a fost facuta de un grup de cercetatori condusi de Alex Muechielli => in cadrul C intra cvasitotalitatea expresiilor umane => “teoria proceselor comunicationale” => 3 teoreme:
1. teorema semnificatiei
2. teorema constructelor sensului prin contextualizare
3. teorema interventiei proceselor de comunicare

 o situatie de C nu poate fi inteleasa decat daca se tine seama de contextele constitutile ale acelei situatii:
– spatial
– fizic si senzorial
– temporal
– pozitia actorilor
– relational – social – imediat
– cultural
– expresie a identitatilor actorilor

Proxemica (comunicarea prin spatii):

– spatii – sociofuge – nu stimuleaza interactiunea
– sociopete – stimuleaza interactiunea
– spatii cu organizare – fixa: bucataria, dormitorul
– semifixa: palate, resedinte nobiliare

Edward Hall:
– distanta intima: – zona apropiata (lupta corp la corp, contactul sexual)
– zona departata (15 – 40 cm – simtim mirosul persoanei – metrou)

– distanta personala: – zona apropiata (45 – 75 cm)
– zona departata (75 – 125 cm – nu trebuie sa mai simtim parfumul)

– distanta sociala: – zona apropiata (1,25m – 2,10 m)
– zona departata (1.25m – 3,60m)

– distanta publica: – zona apropiata (3,60m – 7,50m)
– zona departata (7,5 m Grupurile:
– in functie de: – sarcina specifica (armata, corul)
 durata (spontan, de cercetare)
 gradul de afiliere (primar – familia; secundar – investitie afectiva mica)
 maniera de raportare (de apartenenta; de referinta)
– formale: functioneaza in baza unor norme
– informale

Atractia interpersonala:

– implica trei componente:
a. cognitiva
b. afectiva
c. conativa

Factori de atractie:
– proximitatea
– similitudinea
– nevoia de stima si informare

Obstacolele coeziunii:
a. dimensiunea grupului
b. prezenta distantelor in planul puterii
c. structura comunicarii (centralizata, in lant, in Y)

Sinele in interactiunea comunicationala:

– piramida lui Maslow

maslow2.gif

– Schultz: nevoia de includere, de control, de afectiune

– fereastra lui Johari

johari1.gif

johari_grid1.gif

Scoala de la Palo Alto

Gregory Bateson:
C = un system de mesaje ce functioneaza sub forma de bucle si in care energia de raspuns este oferita de receptor si nu de impactul elementului declansator.

3 ipoteze:

1. esenta C consta in procesele relationale si interactionale => conteaza mai mult raporturile ce se instaureaza intre elemente
2. orice comportament uman are o valoare comunicationala
3. tulburarile psihice sunt perturbari de C in relatia dintre individul purtator de simptome si anturajul sau

Notiuni cheie elaborate de Palo Alto:

a. orice mesaj presupune doua sensuri:
1. transmite o informatie asupra unui fapt despre care vorbeste locutorul (indice)
2. exprima direct sau indirect ceva despre relatia dintre interlocutori
b. pentru a comunica apelam la semnale (cuvinte, gesturi, posturi, mimici), dar avem nevoie si de un cod comun

C digitala: daca o C se stabileste gratie unui semn al carui raport cu semnificatia data este pur conventionala

C analogica: daca C se fondeaza pe semne ce au un raport imediat evident cu ceea ce se semnifica prin mijlocirea unei asemanari ori a unei simbolizari

Continutul mesajului = cod digital
Relatia = cod analogic

c. punctuatia comunicarii: privirea
d. metacomunicarea – schimbul de semnale asupra C

Schismogeneza: = proces de diferentiere in normele de comportament individual

1. Schismogeneza complementara: comportamente diferite, dar articulate
2. Schismogeneza simetrica: comportamente simetrice

Scoala de la Toronto

C a fost/este o sursa de putere care a facut posibila extinderea marilor imperii economice si politice.
Media care scot in relief latura temporala sunt cele care dureaza in timp (lutul, piatra); cele care scot in relief latura spatiala pot fi mai putin durabile si chiar fragile (papyrus, hartia)
– exista o tendinta de revenire la cultura orala (Radio, TV) => determinism tehnologic

Marshal McLuhan: media au un impact determinant asupra echilibrului perceptiilor umane
– “Galaxia Gutenberg” – efectele extinderii alfabetizarii => tiparul a creat un nou echilbru in perceptiile noastre => o cultura total diferita => cea scrisa.
– Cultura orala = perceptia audio-tactila
– Cultura scrisa = perceptia vizuala, reprezentarea lineara a lumii
– “Media este mesajul” – tehnologia pare sa aiba un rol mai important decat continutul
– => media calde: slaba participare din partea utilizatorilor; favorizeaza detasarea (radio, foto, tipar, cinema)
=> media reci: puternica participare, cere utilizatorilor sa se angajeze in receptare (telefon, TV, desene) => presupun implicarea mai multor simturi.

Comunicare si influenta:

Influenta: – forma de actiune eficienta asupra cuiva
– are ca principal resort convingerea
– face apel la ratiuni positive
– modificarea optiunilor si manifestarilor unei personae
– nu apeleaza la constrangere
– o forma specifica a puterii
– resursa principala = persuasiunea
– pentru a se produce, trebuie sa existe un dezacord intre reactiile a doua personae

Abilitatea de a influenta depinde de:

– resursele de putere
– valori/nevoi ale tintei (bazele motivationale ale puterii)

Niveluri de influenta:

– manifesta – schimbarea optiunilor in mod public si imediat cu conformare superficiala
– latenta – schimbari autentice si de durata (conversie)

Trei procese esentiale:

– conformarea: acceptarea influentei (pt recompense)
– identificarea: tinta adopta un comportament inspirat de sursa
– internalizarea: tinta adopta pozitia sursei pentru ca o considera utila si e apropiata de propria sa orientare

Atitudinile: = pregatirea psihologica ce determina o anumita maniera de a actiona a individului fata de un obiect din mediul sau, o predispozitie relativ stabila, cristalizata de-a lungul mai multor experiente.
– trei componente constitutive: afectiva, cognitiva, comportamentala
o afectiva: atractia sau respingerea suscitata de un obiect
o cognitiva: ansamblul cunostintelor pe care le detine persoana despre obiectul respective
o comportamentala: expresia unei anumite pregatiri in sensul actiunii

Atitudinile apar din informatiile de care dispunem despre obiecte ori personae bazate pe experientele anterioare.

Persuasiunea si limitele ei:

Persuasiunea = modificarea atitudinilor si a comportamentelor prin expunerea la mesaje; se recunoaste libertatea individului.

– exista doua categorii de factori care afecteaza expunerea indivizilor la mesaje – expunerea selective – interni si externi
o externi: accesabilitatea mesajului, disponibilitatea receptorului
o interni: interesul receptorului, dispozitii atitudinale

Receptorul prefera informatiile care sunt in accord cu atitudinile sale => expunere defensiva

Expunerea selectiva se accentueaza daca subiectii se afla intr-o stare de supraincarcare cognitive, sunt foarte anxiosi, informatiile sunt costisitoare ori subiectii se afla sub presiune.

Atunci cand un individ receptioneaza o informatie care se afla in contradictie cu cunostintele sale, el resimte un anumit discomfort psihic.

Modelul Yale (modelul multimedierilor):

Influenta se realizeaza prin sase procese:
1. expunerea la mesaj
2. acordarea atentiei mesajului
3. atribuirea de semnificatii
4. acceptarea/respingerea opiniei oferite de mesaj
5. adoptarea unei noi atitudini sau pastrarea celei initiale
6. actiunea

Variabilele comunicarii apte sa genereze schimbarea atitudinala:
– credibilitatea sursei
– sensibilitatea receptorului fata de influenta
– natura argumentelor
– retorica mesajului
– factorii situationali

Comunicatorul:

– credibilitatea genereaza interiorizarea mesajului
– atractia sursei antreneaza identificarea
– autoritatea genereaza conformare

Efectul de atipire:
= efectul unui mesaj cu inalta credibilitate se diminueaza dupa patru saptamani; efectul unui mesaj cu slaba credibilitate creste si devine mai puternic decat era dupa administrarea lui. => in timp, mesajul si sursa sunt dissociate – persoana isi aminteste mesajul, dar nu si sursa.

Efectul de avertisment
: celor mai multi oameni nu le place sa le spui ca doresti sa ii convingi de ceva.

Mesajul:
– un mesaj care recunoaste si argumenteaza partii adverse este mai convingator
– educatia modeleaza efectele comunicarii

Repetitia mesajului:
– creste probabilitatea ca un individ sa fie expus mesajului
– sporeste probabilitatea ca individul sa acorde atentie mesajului
– creste probabilitatea ca mesajul sa fie sufficient decodat
– contribuie la retinerea mesajului

Argumentele emotionale sunt mai eficiente decat cele rationale.

Teoria atribuirii:
o persoana explica, interpreteaza, justifica, scuza comportamentul alteia.

Canalele cele mai eficiente sunt cele care permit interactiunea.

Reactanta = stare emotionala negative suscitata de reducerea libertatii de a allege, jucand un rol major in procesul de schimbare atitudinala.

Maine daca am timp rezum si Valentina Marinescu…nu promit insa…

Anunțuri

16 responses

  1. Ce colega de colega avem noi 😉

    Ianuarie 29, 2007 la 6:58 pm

  2. noni

    well done!!! bravos! cine zicea ca nu inveti citind bloguri se insela amarnic! 😛

    Ianuarie 29, 2007 la 7:07 pm

  3. alina

    Multumesc, Ioana!
    Nu stiu cat as mai fi citit din notite, avand in vedere ca nu prea am inteles ce am scris! 🙂

    Ianuarie 29, 2007 la 7:21 pm

  4. wonderwomen!

    Ianuarie 29, 2007 la 9:14 pm

  5. 😛 la plural ca-s doua in una, eu abia daca m timp sa invat pt mine, apoi sa mai reusesc sa postez pe blog

    Ianuarie 29, 2007 la 9:17 pm

  6. Iulia

    Ioana….you’re my angel 🙂

    Ianuarie 30, 2007 la 10:13 am

  7. Bogdan

    Frumos gest!Daca tot n-am reusit sa citesc bibliografia k ma adormea macar c ai scris u am citit.

    Ianuarie 30, 2007 la 10:03 pm

  8. vedeti ca mai necesita niscai completari.

    Ianuarie 30, 2007 la 10:05 pm

  9. Sa stii ca esti wonder woman.Cand ai avut timp de toate?

    Ianuarie 31, 2007 la 5:31 pm

  10. Eh…cand vrei sa faci ceva cu adevarat gasesti timp…plus de asta de cand m-am intors de la brasov nu am mai iesit decat pana la supermarket si inapoi…asa ca ce sa fac cu atata timp liber…

    Ianuarie 31, 2007 la 5:33 pm

  11. Alexandra S.

    Hello!
    Se pare ca sunt folositoare multora notitele tale.
    Am cautat teoremele comunicarii si nu le’am gasit decat la tine. Cele 3.. pot sa ma bazez pe ele? am maine examen.. 🙂

    Iunie 17, 2008 la 3:23 pm

  12. Sunt din bibliografia pentru examen…in principiu te poti baza, dar eu zic sa le citesti o data si pe larg ca iti dai seama ca nu e tot. Bafta!

    Iunie 17, 2008 la 7:46 pm

  13. zoso

    Mai sunt si formele in care persoanele tinta proceseaza informatia:
    a)calea centrala
    b)calea periferica
    Prima categorie este cea in care receptorii diseca o informatie foarte atent,fiind foarte greu de manipulat.
    A doua este cea in care informatia de baza necesara nu se rezuma la ceea ce se spune,ci cum o spune,cum arata sursa de influenta,autoritatea,cat de atractiva este aceasta.
    La prima categorie apare,paradoxal, sleeper effect-efectul de atipire.

    August 20, 2009 la 11:04 am

  14. petcule termina mha cu prostiile:))

    August 25, 2009 la 8:16 pm

  15. eu

    stii cumva unde mai pot gasi informatii despre sinele in interactiunea comunicationala??? merci mult oricum pentru articol!

    Octombrie 27, 2009 la 9:27 pm

  16. Costea Andra

    Ai putea sa ma ajuti si pe mine cu cateva titluri de publicatii in care as putea gasi ceva despre Scoala de la Toronto?
    Felicitari pentru sinteza 🙂

    Noiembrie 8, 2011 la 11:52 am

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s