„Nu suntem intelectuali, suntem jurnalisti”(3)

Acest post este pentru grupa 9, de la FJSC. Sunt notitele pe care mi le-am luat in timp ce am invatat din cursuri si din „Sociologia mass-media” a domnului M. Petcu. Lipseste scoala de la Frankfurt de care voi face rost abia maine. „C” inseamna comunicare.

Comunicarea:
= proces simplu: transmitere, act, stimul, raspuns, interpretare
= proces simetric: intelegere, schimb, impartasire, relatie, interactiune, comportament social

– cea mai elaborate perspective asupra C a fost facuta de un grup de cercetatori condusi de Alex Muechielli => in cadrul C intra cvasitotalitatea expresiilor umane => “teoria proceselor comunicationale” => 3 teoreme:
1. teorema semnificatiei
2. teorema constructelor sensului prin contextualizare
3. teorema interventiei proceselor de comunicare

 o situatie de C nu poate fi inteleasa decat daca se tine seama de contextele constitutile ale acelei situatii:
– spatial
– fizic si senzorial
– temporal
– pozitia actorilor
– relational – social – imediat
– cultural
– expresie a identitatilor actorilor

Proxemica (comunicarea prin spatii):

– spatii – sociofuge – nu stimuleaza interactiunea
– sociopete – stimuleaza interactiunea
– spatii cu organizare – fixa: bucataria, dormitorul
– semifixa: palate, resedinte nobiliare

Edward Hall:
– distanta intima: – zona apropiata (lupta corp la corp, contactul sexual)
– zona departata (15 – 40 cm – simtim mirosul persoanei – metrou)

– distanta personala: – zona apropiata (45 – 75 cm)
– zona departata (75 – 125 cm – nu trebuie sa mai simtim parfumul)

– distanta sociala: – zona apropiata (1,25m – 2,10 m)
– zona departata (1.25m – 3,60m)

– distanta publica: – zona apropiata (3,60m – 7,50m)
– zona departata (7,5 m Grupurile:
– in functie de: – sarcina specifica (armata, corul)
 durata (spontan, de cercetare)
 gradul de afiliere (primar – familia; secundar – investitie afectiva mica)
 maniera de raportare (de apartenenta; de referinta)
– formale: functioneaza in baza unor norme
– informale

Atractia interpersonala:

– implica trei componente:
a. cognitiva
b. afectiva
c. conativa

Factori de atractie:
– proximitatea
– similitudinea
– nevoia de stima si informare

Obstacolele coeziunii:
a. dimensiunea grupului
b. prezenta distantelor in planul puterii
c. structura comunicarii (centralizata, in lant, in Y)

Sinele in interactiunea comunicationala:

– piramida lui Maslow

– Schultz: nevoia de includere, de control, de afectiune

– fereastra lui Johari

Scoala de la Palo Alto

Gregory Bateson:
C = un system de mesaje ce functioneaza sub forma de bucle si in care energia de raspuns este oferita de receptor si nu de impactul elementului declansator.

3 ipoteze:

1. esenta C consta in procesele relationale si interactionale => conteaza mai mult raporturile ce se instaureaza intre elemente
2. orice comportament uman are o valoare comunicationala
3. tulburarile psihice sunt perturbari de C in relatia dintre individul purtator de simptome si anturajul sau

Notiuni cheie elaborate de Palo Alto:

a. orice mesaj presupune doua sensuri:
1. transmite o informatie asupra unui fapt despre care vorbeste locutorul (indice)
2. exprima direct sau indirect ceva despre relatia dintre interlocutori
b. pentru a comunica apelam la semnale (cuvinte, gesturi, posturi, mimici), dar avem nevoie si de un cod comun

C digitala: daca o C se stabileste gratie unui semn al carui raport cu semnificatia data este pur conventionala

C analogica: daca C se fondeaza pe semne ce au un raport imediat evident cu ceea ce se semnifica prin mijlocirea unei asemanari ori a unei simbolizari

Continutul mesajului = cod digital
Relatia = cod analogic

c. punctuatia comunicarii: privirea
d. metacomunicarea – schimbul de semnale asupra C

Schismogeneza: = proces de diferentiere in normele de comportament individual

1. Schismogeneza complementara: comportamente diferite, dar articulate
2. Schismogeneza simetrica: comportamente simetrice

Scoala de la Toronto

C a fost/este o sursa de putere care a facut posibila extinderea marilor imperii economice si politice.
Media care scot in relief latura temporala sunt cele care dureaza in timp (lutul, piatra); cele care scot in relief latura spatiala pot fi mai putin durabile si chiar fragile (papyrus, hartia)
– exista o tendinta de revenire la cultura orala (Radio, TV) => determinism tehnologic

Marshal McLuhan: media au un impact determinant asupra echilibrului perceptiilor umane
– “Galaxia Gutenberg” – efectele extinderii alfabetizarii => tiparul a creat un nou echilbru in perceptiile noastre => o cultura total diferita => cea scrisa.
– Cultura orala = perceptia audio-tactila
– Cultura scrisa = perceptia vizuala, reprezentarea lineara a lumii
– “Media este mesajul” – tehnologia pare sa aiba un rol mai important decat continutul
– => media calde: slaba participare din partea utilizatorilor; favorizeaza detasarea (radio, foto, tipar, cinema)
=> media reci: puternica participare, cere utilizatorilor sa se angajeze in receptare (telefon, TV, desene) => presupun implicarea mai multor simturi.

Comunicare si influenta:

Influenta: – forma de actiune eficienta asupra cuiva
– are ca principal resort convingerea
– face apel la ratiuni positive
– modificarea optiunilor si manifestarilor unei personae
– nu apeleaza la constrangere
– o forma specifica a puterii
– resursa principala = persuasiunea
– pentru a se produce, trebuie sa existe un dezacord intre reactiile a doua personae

Abilitatea de a influenta depinde de:
– resursele de putere
– valori/nevoi ale tintei (bazele motivationale ale puterii)

Niveluri de influenta:
– manifesta – schimbarea optiunilor in mod public si imediat cu conformare superficiala
– latenta – schimbari autentice si de durata (conversie)

Trei procese esentiale:
– conformarea: acceptarea influentei (pt recompense)
– identificarea: tinta adopta un comportament inspirat de sursa
– internalizarea: tinta adopta pozitia sursei pentru ca o considera utila si e apropiata de propria sa orientare

Atitudinile: = pregatirea psihologica ce determina o anumita maniera de a actiona a individului fata de un obiect din mediul sau, o predispozitie relativ stabila, cristalizata de-a lungul mai multor experiente.
– trei componente constitutive: afectiva, cognitiva, comportamentala
o afectiva: atractia sau respingerea suscitata de un obiect
o cognitiva: ansamblul cunostintelor pe care le detine persoana despre obiectul respective
o comportamentala: expresia unei anumite pregatiri in sensul actiunii

Atitudinile apar din informatiile de care dispunem despre obiecte ori personae bazate pe experientele anterioare.

Persuasiunea si limitele ei:

Persuasiunea = modificarea atitudinilor si a comportamentelor prin expunerea la mesaje; se recunoaste libertatea individului.

– exista doua categorii de factori care afecteaza expunerea indivizilor la mesaje – expunerea selective – interni si externi
o externi: accesabilitatea mesajului, disponibilitatea receptorului
o interni: interesul receptorului, dispozitii atitudinale

Receptorul prefera informatiile care sunt in accord cu atitudinile sale => expunere defensiva

Expunerea selectiva se accentueaza daca subiectii se afla intr-o stare de supraincarcare cognitive, sunt foarte anxiosi, informatiile sunt costisitoare ori subiectii se afla sub presiune.

Atunci cand un individ receptioneaza o informatie care se afla in contradictie cu cunostintele sale, el resimte un anumit discomfort psihic.

Modelul Yale (modelul multimedierilor):

Influenta se realizeaza prin sase procese:
1. expunerea la mesaj
2. acordarea atentiei mesajului
3. atribuirea de semnificatii
4. acceptarea/respingerea opiniei oferite de mesaj
5. adoptarea unei noi atitudini sau pastrarea celei initiale
6. actiunea

Variabilele comunicarii apte sa genereze schimbarea atitudinala:
– credibilitatea sursei
– sensibilitatea receptorului fata de influenta
– natura argumentelor
– retorica mesajului
– factorii situationali

Comunicatorul:
– credibilitatea genereaza interiorizarea mesajului
– atractia sursei antreneaza identificarea
– autoritatea genereaza conformare

Efectul de atipire: = efectul unui mesaj cu inalta credibilitate se diminueaza dupa patru saptamani; efectul unui mesaj cu slaba credibilitate creste si devine mai puternic decat era dupa administrarea lui. => in timp, mesajul si sursa sunt dissociate – persoana isi aminteste mesajul, dar nu si sursa.

Efectul de avertisment: celor mai multi oameni nu le place sa le spui ca doresti sa ii convingi de ceva.

Mesajul:
– un mesaj care recunoaste si argumenteaza partii adverse este mai convingator
– educatia modeleaza efectele comunicarii

Repetitia mesajului:
– creste probabilitatea ca un individ sa fie expus mesajului
– sporeste probabilitatea ca individul sa acorde atentie mesajului
– creste probabilitatea ca mesajul sa fie sufficient decodat
– contribuie la retinerea mesajului

Argumentele emotionale sunt mai eficiente decat cele rationale.

Teoria atribuirii: o persoana explica, interpreteaza, justifica, scuza comportamentul alteia.

Canalele cele mai eficiente sunt cele care permit interactiunea.

Reactanta = stare emotionala negative suscitata de reducerea libertatii de a allege, jucand un rol major in procesul de schimbare atitudinala.

Maine daca am timp rezum si Valentina Marinescu…nu promit insa…